Femei antreprenor care inspiră prin tenacitate și căutare constantă a echilibrului

Productivitatea rămâne una din principalele căutări constante pentru a îmbunătăți procesul de lucru, cu atât mai mult când vine vorba de antreprenoriat (sau soloprenoriat/ freelancing), iar această perioadă plină de schimbări e cea în care căutăm cu toții soluții pentru optimizarea muncii și pentru creșterea eficienței.

Am discutat cu o serie de antreprenoare care mă inspiră prin ceea ce fac, prin modul în care îmbină dezvoltarea personală cu cariera, tocmai pentru a dori să avem o perspectivă asupra activității lor și a modului în care și-au desfășurat activitatea în perioada recentă. Productivitatea a fost cheia acestui interviu colectiv, din dorința de a găsi inspirație, motivație și…idei de pus în practică.

Antreprenoarele scriu despre pasiunea și dedicarea lor

Am vrut să aflu în primul rând ce le place cel mai mult în activitatea lor de zi cu zi. Răspunsurile nu au întârziat să apară.

„Diversitatea proiectelor și faptul că mă determină să fiu aproape mereu creativă”, a scris imediat Doriana Mărășoiu, arhitect și ilustrator.

Inspirațională e și povestea Ancăi Spiridon, PR freelancer care declară: “Îmi place foarte mult munca mea – îmi aleg numai proiecte în care cred, evenimente unde aș merge și inițiative care merită promovate. E poate luxul care vine cu nișa (evenimente culturale) și îmi place să mă ocup de un proiect cap – coadă, de la etapa de research și până la cea de raportare“.

O poveste similară este și cea a Dianei Mihăescu, antreprenor și profesor: “Faptul că fac ceea ce mă pasionează și este important pentru mine mă împlinește din toate punctele de vedere“.

Pentru Maria Tureanu, artist și designer, importantă e creativitatea, care domină în întreaga sa activitate.

Pentru Anca Negescu, curator de bijuterie și de artă, răspunsul stă în surprize: « Surprizele pe care le descopăr în timpul muncii de creație, atât în lucrările artiștilor cu care lucrez, cât și în modul în care decurg proiectele mele curatoriale ».

Alina Manole, artist vizual, scrie că pentru ea importantă este capacitatea de a se juca: „Îmi place că mi-am putut păstra abilitatea de a mă juca. Pictura înseamnă libertate de exprimare și joc cu forme, culori și idei. Același lucru este valabil și în fotografie.“

Analiza emoțiilor este cea care contează pentru Ema Căpitănescu, trainer și speaker.

Experiența de lucru în sesiunile individuale este cel mai important pentru Cristina Stancovici, coach, în timp ce pentru Diana Ioana Călin, professional life coach, sclipirea din ochii clienților este cea care rămâne cea mai importantă ancoră din activitate.

Emoționantă este și povestea Anei-Maria Gălețeanu, ilustrator și pedagog de artă, care scrie: „Ceea ce îmi place în activitatea mea este că descopăr oameni minunați și am flexibilitate. Datorită programului pe care mi-l stabilesc de la o săptămână la alta, fiecare zi este diferită, colorată și energică.“

Pentru Sorana Leru, arhitect de interior, interacțiunea umană și șantierul sunt punctele care contează în activitatea sa.

Provocările vieții de antreprenor, la care se adaugă cele din vremea pandemiei Covid

Am simțit nevoia să știu care sunt provocările cele mai mari cu care se confruntă în activitatea lor aceste femei antreprenor și ce a însemnat această perioadă de lockdown pentru ele.

Din nou, răspunsurile au venit firesc.

Pentru Doriana M., provocarea este să găsească “un work ballance între momentele creative și cele de rutină, între viața personală și cea profesională.“, în timp ce Diana M. scrie că provocările pe care le întrevede rezidă în „timpul dedicat studierii noilor direcții, sle ultimelor cercetări, trenduri. Atât pe partea de educație, cât și in business”.

Anca S. scrie despre provocările sale: “Lucram (și erau pe drum) multe proiecte, dar am sesizat un fel de pattern – mă ocupam, cu destul de multă libertate, de partea de implementare a lor, iar în ultima vreme a trebuit să preiau mult mai mult din strategia pe proiecte noi pe care le-am dezvoltat. A fost și este o zonă în care nu mă simt stăpână pe deplin dar invăț ceva nou zi de zi.“

Pentru Maria T., provocările țin de producție și distribuție, în timp ce pentru Anca N., situația este ușor diferită: « Una dintre provocări este faptul că oamenii nu prea sunt obișnuiți cu conceptele de „bijuterie contemporană” și „galerie de bijuterie contemporană”. Prin proiectele noastre și prin comunicarea pe care o avem cu publicul nostru, ei află din ce în ce mai multe despre acest domeniu, pe care se bucură să îl descopere. O altă provocare este faptul că mulți oameni încă învață despre valoarea muncii de creație artistică, astfel încât să se poată apropia și financiar de obiectele expuse de noi, dar și acest aspect se regăsește în comunicarea noastră și pe zi ce trece, barierele de acest gen sunt din ce în ce mai puține. Publicul român dezvoltă un apetit din ce în ce mai sănătos pentru creația originală, pentru artă și originalitate și mă bucur să observ că din ce în ce mai mulți oameni renunță la superficial și la producțiile în masă, alegând tot mai des creații cu suflet, cu mesaj și cu profunzime. »

Alina M. are o poveste aparte: “De când s-a născut fetița mea, cea mai mare provocare este să am suficient timp pentru activitățile profesionale și pentru cele personale“.

Ema C. scrie că provocările acestei perioade au fost găsirea de noi clienți și susținerea workshopurilor.

Cristina S. a văzut provocarea în « rescrierea poveștii, resituarea în piață, redefinirea business-ului și alinierea cu scopul meu vital », în timp ce Diana C. scrie despre « crearea unor procese de vânzare din energie feminină, în curgere și în conexiune cu nevoile clienților și ale mele.»

Ana-Maria G. vede o singură provocare constantă – cea legată de concentrare, care se traduce în dificultățile de reconectare cu tot ce are de făcut, o dată ce au existat întreruperi care i-au distras atenția. Sorana L. are provocări foarte pragmatice, ce țin de “seriozitatea furnizorilor și calitatea echipelor de șantier”.

Ce se schimbă și ce rămâne la fel

În această perioadă de lockdown, unele lucruri nu s-au schimbat, dar altele au presupus dificultăți mai mari în procesul de lucru. Pentru mulțe dintre aceste antreprenoare, lucrul acasă a devenit o normă, în timp ce înainte era facultativ.

Despre aceasta scrie Doriana M.: « S-au schimbat destul de puține lucruri, în afara lucrului de acasă versus lucrului la birou din trecut. Cele 2 ore petrecute pe drum spre și dinspre birou au devenit ore de lucru extra și s-a subțiat limita dintre viață și spațiul personal și cel profesional. »

O situație punctuală e descrisă de Anca S.: « înainte de toate, multe proiecte au căzut, au existat modificări de timeline în sens invers față de ce estimasem la începutul anului – pentru NO.MAD Talks, unde fac comunicarea, ne concentram, de pildă, în prima jumătate a anului pe evenimente offline, urmând să dezvoltăm apoi proiectele online, așa că ne-am regrupat și le-am schimbat ordinea. Perioada asta mi-a adus minunatul Kind Market, platforma de schimb de servicii între freelanceri și antreprenori, idee care a pornit dintr-o nevoie și se dezvoltă deja în direcții nebănuite.»

Despre cum a resimțit perioada de lockdown a scris cu sinceritate și Diana M.: ”La început au fost grijile, nesiguranța. Apoi a fost partea în care am conștientizat că cea mai obositoare psrte a activității era reprezentată de orele petrecute pe drum, nu activitatea în sine. Așa că am fost mult mai odihnită. Provocarile au fist nenumărate. De la partea de strategii și comunicare de criză pentru clienții mei, până la modalitățile cele mai potrivite pentru adaptarea cursurilor la platformele online și păstrarea ideii de colectiv și apropiere, chiar dacă nu fizică, pentru elevii mei.”

Pentru Maria T., perioada a însemnat o pauză în vânzări online și în producție.

Pandemia a adus și un curaj în dezvoltarea proiectelor, după cum scrie și Anca N.: „În acest moment, cea mai mare provocare este situația cauzată de pandemie. Ne-a forțat să activăm numai online. Acest lucru este într-un fel benefic pentru activitatea noastră, pentru că în felul acesta ajungem la mulți oameni, însă ne limitează în alte privințe. Majoritatea clienților noștri doresc să vadă și să probeze bijuteriile înainte de a le comanda, însă oamenii au continuat să cumpere de la noi în ciuda acestui dezavantaj, iar pentru asta le suntem recunoscători. De asemenea, am fost nevoiți să amânăm pentru septembrie expoziția internațională de bijuterie contemporană „Oceans Of Love”, programată inițial pentru martie. A fost necesar să mut acasă aproape toate bijuteriile de la galerie și alte obiecte de care am nevoie în mod curent, pentru a-mi putea continua activitatea și onora comenzile online. Procesul acesta nu a fost comod, însă e bine că am avut această opțiune.”

Pentru Alina M., însă, perioada a însemnat o oprire aproape în totalitate a activității, dat fiind că ea activează ca fotograf. Despre întreaga perioada, ea scrie astfel: “Pictura a fost și ea afectată, deoarece copilul este în permanență cu mine și mi-e extrem de greu să creez, dacă nu mă pot concentra asupra muncii mele. Distanțarea sociala a însemnat că toate expozițiile s-au mutat în online.”

O provocare a gestionării situației familiale a resimțit și Cristina S..
O scădere a resimțit și Ema C.: “Locațiile de evenimente fiind închise, au dus la o scădere a numărului de evenimente organizate și,de aici, și la o scădere de clienți.“

Pentru Diana C., perioada a însemnat și anulări de contracte de evenimente, dar și deschidere de noi oportunități, ceea ce a însemnat, după cum scrie, că: «s-a făcut spațiu pentru a mă concentra pe dezvoltarea afacerii în coaching și a mă conecta la noi potențiali clienți. »

Sorana L. scrie că s-a adaptat ușor la mediul online și activitatea sa nu a fost foarte afectată.

Pentru Ana Maria G., perioada a însemnat învățare și dezvoltare: „Pentru mine cele două luni au însemnat învățare. Mi-am dedicat timpul să învăț de la oamenii care îi învață și pe alții cum să fie mai buni. Inițial am văzut ocazia de a mă bucura de timp liber, dar nu am putut să stau și să nu fac lucruri pentru mine. Așa că am participat la multe cursuri, webinarii si prezentări. La finalul lunii aprilie mă gândeam la tot ce am făcut în ultima vreme și am avut un sentiment de parcă am făcut iar școala.”

De la provocări și probleme, la soluții

Interesant este de știut ce soluții au identificat pentru a răspunde și face față acestor provocări.

Doriana M. scrie despre importanța găsirii echilibrului, a unei rutine care să ajute: «este extrem de important să găsești un spațiu/ colț doar pentru lucru, pentru a putea face distincția între ce este lucru, relaxare, personal etc. »

Anca S. scrie despre cum activitatea sa de freelancer a ajutat-o la o mai bună adaptare în această perioadă: «Mi-am dat seama că freelancingul m-a pregătit destul de bine pentru schimbări de situație, pentru reacții rapide și adaptate mediului dar că, în ultimele luni, fără echipa în care lucrez și fără suportul comunității, m-aș fi demotivat mult mai ușor (am și idei la care am renunțat și proiecte care au rămas în aer, căci nu mi-am mai găsit puterea de a le continua) și aș fi dus poate mai puține lucruri la capăt. »

Diana M. a dobândit noi abilități, care au ajutat-o să prioritizeze: “Cu răbdare și optimism, am analizat toate opțiunile și am luat cele mai potrivite decizii pentru contextul dat.”

Maria T. a înțeles în această perioadă necesitatea de a continua comunicarea cu clienții, de a continua sa fie o prezență activă, constantă.

Alina M. a fost nevoită să găsească soluții la noua situație de acasă: « Unica soluție a fost să mă trezesc la 6 dimineața și să pictez până se trezește copilul. Picturile mele din expoziții au rămas la galeriile unde erau expuse și am preferat să fie așa până a trecut izolarea forțată.»

Ema C. s-a adaptat și ea la mediul online în activitatea sa: « Am încercat să trec în online, fără succes prea mare, produsul meu fiind unul cu contact uman. Am început să construiesc o platformă de cursuri online după ce am terminat cu victimizarea.”

Cristina S. a găsit resurse interioare pentru a răspunde tuturor schimbărilor din timpul pandemiei – mindfullness, identificare & creare de limite personale.

Diana C. a redus costurile legate de spațiile închiriate, a continuat să investească în servicii de wellbeing și a testat noi metode de comunicare & vânzare a serviciilor sale și, după cum scrie, a dezvoltat un nou brand, bazându-se tot pe resursele personale: « Mi-am dezvoltat un nou brand: Gentleness Coaching. Cel mai mult m-au susținut în aceasta perioadă capacitatea mea de a mă adapta rapid la schimbare și ritualuri pe care le aveam dinaintea pandemiei si anume: meditație, yoga, hrană locală și sănătoasă, timp petrecut în natură, conectare la pământ și apă. De asemenea, am simțit multă susținere din partea comunităților de femei din care fac parte.”

O continuă adaptare a presupus și continuarea activității pentru Sorana L., care a fost nevoită să găsească soluții tehnologice pentru acces facil la informații și ședințe periodice pentru lucrul în echipă.

„Am dorit să aflu ce soluții au identificat pentru păstrarea și creșterea productivității, chiar și în această perioadă grea a pandemiei. Pentru aceasta, e bine de observat ce metode de organizare au ales de-a lungul timpului.”

Doriana scrie despre necesitatea stabilirii unui program bine definit, cu atât mai mult cu cât e vorba de lucru de acasă. Termene limită scurte pentru diferite etape ale proiectelor sunt o altă soluție pe care a găsit-o și va continua să o aplice.

Excelul și agenda au fost și rămân tool-urile de bază pentru productivitate, scrie Anca S.

La fel pentru Diana M. – agenda și lista de to-do zilnică. Pentru Maria T., secretul stă în buna segmentare a activităților:
« Am fost mereu foarte matinală și astfel puteam să îmi fac programul pe segmente de interes – de la legatura cu clienții și comenzile noastre în prima parte a zilei, până la a crea și a dezvolta noi produse în zilele ce nu necesitau atenția pe livrari. Productivitatea vine din voință personală, din disciplină și asumare. »

Respectarea unei rutine zilnice bine stabilite este secretul productivității și pentru Anca N.

Ema C. a ales să-și monitorizeze activitatea într-un jurnal.

Diana C. vede productivitatea direct legată de particularități personale: “Instrumentul esențial e adaptarea tipului de activități la cele 4 faze ale ciclului lunar feminin. În acest mod sunt în armonie cu nevoile corpului meu și cu puterea mea autentică de creație. Pentru prioritizare folosesc matricea Eisenhower. Când am taskuri administrative care poate mă plictisesc folosesc Time Trackerul Pomodoro. Google Calendar imi e foarte util în planificarea ședințelor. Nu sar niciodata peste mese și pauze. Exercițiile de respirație și meditația mă susțin în a-mi păstra atenția acolo unde e important. Sunt mereu atentă la intenția cu care fac orice lucru. Ce energie punem în activitățile noastre? Cum reușim să aducem bucurie și blândețe în tot ceea ce facem? Cum ar arăta succesul pentru mine azi? Sunt întrebări pe care mereu mi le adresez pentru a mă centra.“

Pentru Sorana L., instrumentele productivității sunt agenda, aplicații (Asana, tabele Excel), Google Drive, server VPN.

Decizii în perioada de lockdown

Mi-am îndreptat atenția asupra lucrurilor care rămân constante și respectiv a celor care se vor schimba în activitatea antreprenoarelor intervievate, pentru că eu cred că din astfel de perspective ne putem hrăni, ne putem găsi inspirația sau putem conștientiza și nevoi ale noastre.

Doriana M. și-a propus să caute noi metode de eficientizare, să calculeze mai bine timpul de lucru efectiv înainte de acceptarea unui proiect, pentru a nu ajunge la suprasaturație, va încerca să limiteze programul de lucru la un anumit număr de ore pe zi, găsind activități recreative total diferite.

Și Diana M. și-a dezvoltat abilitățile în această perioadă – problem solving și centrare pe lucrurile cu adevărat importante.

Anca S. va păstra cu siguranță întâlnirile online cu clienții și partenerii, pentru că spune ea că acestea sunt un câștig: « mi se pare că am câștigat enorm de mult timp astfel, față de întâlnirile offline, și voi prețui mai mult perioadele în care rămân deconectată de la canalele de comunicare online și de la tehnologie. »

Maria T. va păstra acelasi fel de comunicare, același standard la materialele folosite, nu va face rabat la calitate pentru a vinde mai ușor. Despre constante în activitate scrie, spunând că deocamdata nu va investi în mai mult awareness, « deoarece mai trebuie așteptat să își revină piața și să mai strângem capital. Totul îl facem pas cu pas. »

Adaptarea și schimbarea sunt cuvintele de ordine și pentru Anca N. și activitatea sa: « Voi continua să îmi concentrez eforturile pe activitatea online, pentru că este foarte eficient din punct de vedere comunicare și comercial. Voi schimba probabil programul de funcționare al galeriei, pentru că perioada carantinei mi-a arătat foarte limpede că nu este necesar să fie deschisă toată săptămâna. Funcționează foarte bine online. Este necesar să existe însă și accesul publicului în spațiul nostru fizic, iar pentru aceasta, vor exista niște zile cu program fix și niște zile în care va fi deschis numai cu programare. »

Despre ce se schimbă și ce rămâne la fel scrie și Diana C.: „Am în spate 7 ani de lucru de acasă sau din spații de co-working, pandemia nu mi-a adus schimbări semnificative cu privire la modul de lucru. Ce voi schimba: comunicare mai țintită nișelor de clienți cu care lucrez + luna mai cel mai probabil o voi petrece la țară în fiecare an. De asemenea, voi aduce mai aproape de clienții mei posibilitatea sesiunilor de coaching online. Și bineînțeles, instrumentele creative din cabinetul de coaching vor rămâne neschimbate, poate doar se vor diversifica în funcție de nevoile punctuale ale clienților.”

Pentru Sorana L., cuvântul de ordine este un bun raport online/ offline și păstrarea unei părți consistente din activitate în online.

Ana Maria G. scrie despre această perioadă în termeni de descoperire: « În perioada de lockdown mi-am dat seama cât este de important timpul din viața mea și am decis ca tot ceea ce fac să fie conștient. Alegerile să îmi aduca bucurie, iar eu la rândul meu să ofer din pasiunea pentru desen și pictură. Voi spune DA proiectelor care aduc valoare și simbări în viețile oamenilor. »

Armonizarea rolurilor din viață

O discuție importantă simt că trebuie îndreptată asupra echilibrului dintre viața personală, cea de familie și cea profesională.

Pentru Doriana M., echilibrul în perioada lockdown-ului a ținut de perioadele care au înțeles-o și care o înțeleg constant atunci cand involuntar dedică mai mult timp profesiei si mai putin timp vieții personale.

Anca S. încearcă să respecte un program destul de clar (= cumva între 9:00 – 19:00, de luni până vineri) și, cu excepția urgențelor, rar lucreează serile sau în weekenduri, pentru că încearcă să fie cât mai prezentă în tot ce face: „Cred că e important să fii prezent în tot ceea ce faci, nu contează că e o ofertă, o masă cu familia sau o plimbare în parc.”

Diana M. nu vede o delimitare între cele trei segmente – viață personală, de familie și profesională, pentru că, scrie ea, „o viață echilibrată este cea în care există armonie. Trebuie doar să prioritizezi ceea ce este cu adevărat important pentru tine, iar acest echilibru va exista în mod organic.”

Pentru Anca N., armonia stă în a acorda fiecărui aspect atenția, timpul, implicarea, iubirea și respectul pe care îl merită. Despre această armonizare, ea scrie că „Uneori un aspect are nevoie de mai mult timp și atenție, alteori altul. Când suntem atenți și ascultăm atât cu inima, cât și cu mintea, nu doar ce percepem în exteriorul nostru, dar și ceea simțim în sufletul nostru, lucrurile se echilibrează de la sine.”

Tot despre intenție și a fi conștientă în tot ce face scrie și Cristina S..

Alina M. își găsește echilibrul în respectarea unui anumit program: “Sunt o persoană matinală, așa că sunt mulțumită că pot să lucrez câteva ore în fiecare dimineață, toată ziua o petrec cu fetița, iar telefonul ne tine aproape de prieteni.”

Pentru Ema C., armonia vieții de cuplu și profesionale e mai ușor de respectat, pentru că ei sunt parteneri în business.

O situație similară este și cea a Anei Maria G. – “Echilibrul constă în înțelegerea și acceptarea pasiunilor celuilalt… datorită și lor (pasiunilor) sufletele noastre sunt mai bucuroase.“

Pentru Sorana L., echilibrul acesta era fragil și înainte de pandemie, așa că lucrurile nu s-au schimbat.

Cum știi când să te oprești?

Le-am provocat să răspundă la o întrebare care mie mi se pare provocatoare și grea: cum știi când să te oprești din lucru?

Doriana M. încearcă să nu muncească mai mult de 10-11 ore/ zi per total, pentru că, scrie ea, « corpul simte asta și este primul care îmi spune că e momentul să mă opresc și că, oricât aș încerca să îl suprasolicit, scade eficiența dramatic. » Tot despre intervale de lucru bine stabilite scriu și Anca S. și Diana M.

Maria T. a învățat că “trebuie să te odihnești ca să ai productivitate pe termen lung. Să fii atentă și la mediul inconjurator, căci de acolo vine inspirația. Nu putem să ne închidem într-un singur univers, cel al propriei noastre munci, pentru că așa putem omite detalii importante depre ce se întâmplă cu adevărat în jurul nostru.”

Și Anca N. vede lucrurile la fel: „Simt acest lucru și ascult ceea ce simt. Mă opresc exact la timp. Nici mai devreme, nici mai târziu. Și aceasta este o chestiune de prezență, de atenție și de ascultare a indicatoarelor noastre interne, pe care nu le vedem, dar pe care le simțim și care sunt foarte înțelepte.“

Altfel stau lucrurile la Alina M. – „Mă opresc atunci când sunt oprita, înainte aveam timpul meu și doar al meu, acum timpul liber e extrem de prețios.”

Diana C. este atentă la trei elemente, pentru a decide când încheie ziua de lucru: finalizarea priorităților zilei, mesajele transmise de corp și numărul de ore lucrate, pentru că, scrie ea: „Împlinesc 3 ani de când a lucra nopțile, a lucra cu orice preț, din greu, nu mai e o valoare în viața mea. A lucra cu ușurință și bucurie, dintr-o stare de prezență, conectată conștient la un spațiu de abundență, având grijă de nevoile mele e ceea ce experimentez și transmit mai departe.”

Tot despre atenția la mesajele date de corp scrie și Ana-Maria G., dar pentru ea „Când vin inspirația și acea dorință de a picta, nu mai contează dacă este ora 18 sau 23.”

Obiceiuri și rutine pentru starea de bine

Am vrut să aflu și dacă au obiceiuri sau anumite rutine de dimineață și de seară care le ajută în activitatea lor și pe plan personal.

Doriana M. are ca obiceiuri săptămânale plimbarea și filmul din weekend, iar printre cele zilnice se numără măcar o jumătate de oră de citit, mesele la ore fixe, contactul cu familia și prietenii.

Diana M. este atentă să aibă o alimentație cât mai sănătoasă, timp petrecut în natură și alături de animale-momente de mindfulness.
Pentru Maria T., starea de bine înseamnă și cafeaua de dimineață băută în liniște, în jurul orei 6, când toată casa doarme și ea are timp să reflecteze, dar și timp la aer curat, ore de respiro până la 9.00, când începe în forță ziua.

Pentru Anca N., “Ideal este să fim atenți la toate obiceiurile noastre și să le păstrăm doar pe cele care ne ajută, sau să ne creăm acele obiceiuri, dacă nu există deja în viața noastră. De exemplu, primul lucru pe care îl fac atunci când mă trezesc, încă înainte de a deschide ochii, este să zâmbesc și să spun „mulțumesc pentru ziua asta minunată”. Recunoștința ca mod de viață este un obicei minunat. Voi enumera aici câteva obiceiuri pe care le găsesc de mare ajutor: – Beau multă apă. – Îmi încep întotdeauna ziua cu recunoștință, cu rugăciune, cu o formă de mișcare care îmi place (yoga, zumba, dans) și cu meditație, chiar dacă este o meditație scurtă, de câteva minute. – Nu mănânc zahăr rafinat, nu beau alcool, nu fumez, nu mănânc carne. – Spun „mulțumesc” din toată inima pentru tot. Inclusiv pentru lucrurile care nu-mi convin. Acelea sunt cele care mă ajută în mod paradoxal cel mai mult. – Spun „te iubesc” ori de câte ori simt asta. – Consider că viața mea și starea mea de bine este 100% responsabilitatea mea, a nimănui altcuiva. – Dansez des, zâmbesc des. Plâng atunci când simt să o fac, fără să îmi fie rușine sau să reprim ceea ce simt. Este minunat să eliberezi emoțiile atunci când ele se cer eliberate. Cu cât o faci mai conștient, cu atât mai bine te simți după. – Mă informez atât cât este necesar, din surse serioase, nu mă uit la TV. – Nu îmi pierd vremea cu oameni, discuții, situații care mi se par irelevante, negative, agresive, pe un nivel de mentalitate de victimă, sau cu idei fixe. – Întotdeauna consider că există o soluție pentru orice problemă, iar dacă o problemă nu are o soluție, înseamnă că soluția este să o lași în pace, să o așeze viața de la sine.”

Pentru Alina M., rutina zilnică e soluția pentru echilibru: „la 6 dimineața încep s[pictez, la 9 am deja chifle calde și încep activitățile cu fetița, după-amiaza o petrecem ]n curte, unde îngrijim plantele și ne bucurăm de soare.”

Pentru Ema C., importante sunt speechurile motivaționale, sportul, și urmarea de cursuri de dezvoltare.

Diana C. se încarcă din mișcare zilnică, gătit colorat, timp petrecut în natură, atenție la emoțiile sale și la semnalele din corp, comunicare caldă cu oamenii dragi. La acestea, adaugă « Practicarea recunoștinței și sărbatorirea succesului. Împărtășirea provocărilor pe care le am cu cei ce îmi sunt aproape și mă sprijină în procesele personale și de business. Participare la întâlniri recurente în comunități de feminitate și antreprenoriat. »

Ana Maria G. citește dimineața o oră și seara până simte că este momentul de somn. Iar când nu are stare și nu știe cu ce să înceapă mai întâi « atunci aleg să mă răsfăț cu ceva bun de mâncare (diferit și wow), cu ceva bun de băut și cu o baie cu spumă (chiar dacă este ora 13). »
Pentru Sorana L., sportul e cel care o ajută foarte mult « în disciplina și echilibru. »

Cristina S., în schimb, spune că “nu este o creatură a obiceiurilor“

Am învățat multe din modul de a fi și a vedea lucrurile al fiecărei antreprenoare și modul în care se raportează ele la tot ce se întâmplă în viață și pe plan profesional, mai ales în pandemie, rămâne, indiscutabil, o lecție pentru noi toți. În final, această perioadă, le-a învățat, așa cum scria și Sorana L., „cât de vulnerabili și fragili suntem, faptul că putem pierde oricând ceea ce avem și că ar trebui să ne bucurăm mai mult de oamenii dragi și de ceea ce avem în clipa prezentă.”