Mă numesc Geanina Roman și împreună cu soțul meu Bogdan, am pus bazele Pizzeriei Izvor, o afacere de suflet, de familie, așa cum ne place nouă să o numim – un loc aparte, primitor și cochet, în care te simți exact ca la tine acasă.
Ce visai să te faci când erai mică?
Vroiam să mă fac artistă. Îmi aduc aminte că înclinam foarte mult către oameni, îmi plăcea să ajut și să învăț lucruri noi. Îmi doream să aduc bucurie și zâmbete prin ceea ce făceam. Chiar dacă eram o fire introvertită, ca și acum, pe atunci îndrăzneam mai mult.Când ai simțit pentru prima dată că prinzi aripi, că ești încurajată, că poți deveni ce vrei tu să devii?
Când am plecat pentru prima dată din România, singură, la 22 ani. Îmi doream foarte mult să lucrez în străinătate. Nu știu de ce aveam impresia că ideea de a fi singură undeva, altundeva decât în țara mea, mă va maturiza și mă va face mai responsabilă. Cei drept, nu știu dacă m-am maturizat, în schimb am avut parte de oameni interesanți, locuri noi, stări interioare care m-au făcut să înțeleg că orice s-ar întâmpla și oriunde voi fi, voi reuși și voi fi mulțumită de mine. Chiar dacă familia și iubitul meu de atunci (soțul meu actual) nu au fost de acord cu decizia mea de a pleca, eu eram sigură de ceea ce urma să fac. Urma să cunosc o altă ”Geanina”, de care nu eram sigură că, chiar există. Una puternică, curajoasă, căreia îi creșteau aripi.Cum ai pornit afacerea? A fost greu? Ai avut momente de ezitare?
Sincer soțul meu a venit cu această idee, acum 6 luni. De fapt a fost o oportunitate, o ocazie de care am profitat. Și am fost siguri pe noi că vrem să facem asta. Visul amândurora a fost să avem propriul business, în industria ospitalității, având amândoi experiență și drag de acest domeniu. De ce? Pentru că ne-am dorit să oferim un produs de calitate și servicii de calitate, pe care rar le întâlnești. Dacă oferi un produs bun, la un preț corect, ești înconjurat de oameni ospitalieri, ai cunoștințele necesare și încredere în ceea ce îți dorești să faci - roadele vor apărea. A fost greu la început, recunosc, dar prefer să cred că încă nu am dat de acel ”greu”.Dacă afacerea ta ar fi o poveste, cum ar fi aceasta?
Poate nu poveste, dar film cu singuranță: ”Misiunea imposibilă” - în condițiile în care în 30 de zile am pus la punct toate cele necesare pentru a deschide un business, de la înființare (acte) până la prima zi de funcționare. O poveste cu de toate - dezorganizare, haos, frică, ambiții, curaj, emoții. Sentimentul? ”Priceless”.Care este criteriul pe care îți alegi furnizorii?
În această industrie, dacă ești mic, furnizorii te aleg pe tine. Să luăm un caz ipotetic: ”Îți deschizi un mic restaurant, prețuri modeste. Îți dorești să aduci în locație brandul ”x” (nu dăm nume pentru a nu genera polemici) - fiind recunoscut și apreciat în toată lumea. Cu entuziasm îi contactezi, însă primești întrebarea: ”Care este cifra de afaceri? Ce volum estimezi că vei avea pe vânzări?” - cifre, cifre, cifre.Din punctul meu de vedere, ar trebui sprijiniți noii clienți și nu alungați, indiferent de statutul social, amplasament sau putere financiară (plata la termen sau cash). Am ținut să precizez aceste lucruri pentru că la începutul business-ului ne-am lovit de aceste lucruri, am primit refuzuri sau termene prelungite de livrare a mărfii. Revenind la întrebarea inițială, până la urmă, furnizorii i-am ales după calitate și preț. Raportul trebuie să fie unul corect, iar colaborarea să fie facilă.
Referitor la producătorii locali, am cumpărat și cumpăr în continuare atât pentru acasă, cât și pentru business produse locale și apreciez munca depusă în această nișă. Singurul inconvenient dacă ar fi să alegi un producător local care să îți furnizeze o parte semnificativă din materia primă, iar acesta nu îți poate emite factură fiscală, într-adevăr acest lucru ar reprezenta o mică problemă pentru antreprenor. Mă opresc aici referitor la acest subiect pentru că discuția este amplă, atât din punctul de vedere al vânzătorilor, cât și al cumpărătorilor. Dar se găsesc soluții.
De exemplu, eu mă gândesc că aș putea implementa o rubrică specială pe site-ul business-ului cu micii producători, unde clienții pot avea posibilitatea de a-și comanda direct de la aceștia produsele locale dorite sau să organizez târguri unde producătorii locali să își poată vinde produsele. Pro bono, aș putea oferi spațiul, aș putea ajuta cu promovarea, dar și cu crearea unui flux de clienți prin intermediul business-ului meu. Și asta este doar o idee scrisă la rece, cu ocazia acestui interviu. Dacă vrem, se poate.
Ce sfat poți să le dai femeilor care doresc să-și deschidă propria afacere?
Dacă asta este ceea ce îți doresc, să facă primul pas. Drumul excelenței nu este niciodată simplu, dar merită să îl parcurgă.Care sunt proiectele tale de viitor?
Chiar dacă întotdeauna mi-am făcut planuri, se pare că lucrurile cele mai bune din viața mea s-au întâmplat neplanificate. Așa că las viața să mă surprindă!Caracterizează-te în trei cuvinte. De ce le alegi?
Perfecționistă, naturală, visătoare.Ai devenit ceea ce îți doreai să devii când ai fost mică?
Consider că prin prisma joburilor pe care le-am avut până acum, am devenit ceea ce mi-am dorit. Poate chiar mai mult.Ce cărți citești? Ne recomanzi o carte care ți-a schimbat modul de a fi, de a privi lumea afacerilor?
Probabil prima mea carte în domeniul afacerilor, ascultată, a fost ”Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace” de Stephen R. Covey. Am aflat despre ea că este o carte lăudată de un director NASA, precum și faptul că are peste 15 milioane de exemplare vândute în întreaga lume. Urmează să o comand și să o citesc așa cum trebuie, pentru că răsfoitul și mirosul unei cărți, la fel și subliniatul cu carioci colorate, nu se compară cu un audiobook.În rest, citesc cărți de dezvoltare personală, ficțiune și poezie, preferata mea. Mai primesc recomandări de titluri de cărți pe diverse teme și când am timp le comand și le citesc pentru a mă documenta sau pentru a mă relaxa.