Suntem atelier de broderie. Am pornit la drum acum ceva timp, dar fiind prima afacere și neavând deloc idee cu ce ne vom confrunta am început greu, timid, cu multe întrebări dar cu multă voință și perseverență. Pot spune că încă nu suntem pe linia de plutire, dar cel puțin, sperăm să vedem că atelierul se va susține și la un moment dat va fi și pe plus.
Realizăm, pe de o parte, obiecte personalizate pentru copii și pe de altă parte broderie personalizată, adică partea de personalizare prin logo, text, desen, etc. pe diferite obiecte de îmbrăcăminte și uniforme sau pe materiale promoționale.
Obiectele noastre pentru copii și nu numai – sunt cadouri unice, frumoase, rezistente – fiecare cu povestea lui. Am început cu cărți senzoriale din bumbac pentru bebeluși, perne-jucărie, tricouri de aniversare personalizate și alte câteva lucrușoare
Ce visai să te faci când erai mică?
Îmi amintesc că le spuneam celor care mă întrebau, că vreau să devin învățătoare. Acesta era răspunsul, dar în sufletul meu visam să fac ceva diferit, adică să pot face ce vreau în fiecare moment, iar o mare parte din ceea ce credeam atunci că vreau să fac era să călătoresc, să învăț și să văd lucruri uimitoare și frumoase.Când ai simțit pentru prima dată că prinzi aripi, că ești încurajată, că poți deveni ce vrei tu să devii?
Pe mine mă motivează realizările mele.Ceva la care am muncit și s-a întâmplat îmi da aripi nebănuite. Așa a fost cu admiterea la liceu – Liceul Pedagogic.
Apoi admiterea la facultate – Facultatea de Bioinginerie Medicală. La 19 ani, bineînțeles că nu știam exact ce voi face mai departe, știam doar că aș vrea să am oarecum legătură cu domeniul medical, așa am ales bioingineria.
După facultate am lucrat fix unde am vrut și unde mi-a plăcut. Am schimbat mai multe locuri de muncă dar toate aveau oarecum legătură cu călătoriile.
După nașterea copiilor am zis că am nevoie de un pic de stabilitate și am deschis atelierul, revenind oarecum la partea care are legătură cu educația și îngrijirea copiilor, parte de care mă simt legată profund.
Cum ai pornit afacerea? A fost greu? Ai avut momente de ezitare?
Atelierul are o poveste ciudată.Da, a fost greu. Și încă mai este greu. Deocamdată nu își acoperă cheltuielile și suntem nevoiți să ne împărțim activitățile pentru a putea să ne asigurăm traiul.
Da, încă avem momente de ezitare, încă mă întreb dacă nu ar fi fost mai bine să fi stat liniștită fără să îmi bat capul și să îmi pun economiile la bătaie. În astfel de momente încerc să mă gândesc de ce am început afacerea, de fapt. Am început-o cu gândul la copiii mei, cu gândul să pot sta mai mult cu ei, să fac ceva creativ și care îmi face plăcere și să ofer celorlalți obiecte unice cu valoare sentimentală, frumoase și de calitate.