Despre mine
Eu sunt Violeta și creez produse cosmetice naturale, de cinci ani încoace. Dar știi care e povestea mea?Încă din copilărie am fost pasionată de cunoașterea plantelor medicinale. Aveam activități la scoală și practică unde culegeam plante pentru Plafar. Atunci am început să le cunosc, adoram mirosul gălbenelelor, teiului, socului și al mentei.
Fac parte din acea generație, căreia i se spune “Generația cu cheia la gât”, acei copii care știam cum este să te joci mult afară, toate jocurile copilăriei: ascunsa, lapte gros, rațele și vânătorii, țară, țară vrem ostași, tomanap și fazan... dar eram și cu temele la școală făcute.
Premiile 1 sau 2 nu mi-au lipsit din palmares până în clasa a VIII-a.
Am mai fost pasionată de patinaj, la 11 ani am primit cadou de la tatăl meu o pereche de patine, și am exersat pe toate bălțile înghețate din apropierea casei până am patinat bine, așa de distracție, și nu am ratat aproape nicio iarna până la 51 de ani ai mei, de acum, să patinez, desigur, pe patinoarele din orașele unde am locuit sau le-am vizitat.
Am făcut liceul în Botoșani, unde am avut niște colegi minunați. Disciplinele noastre erau foarte dificile. Aveam multe ore de studiu, lectură prin săli de lectură la biblioteca județeană, căci doar acolo găseam cărțile de care aveam mare nevoie, proiecte, luni de practică, n-aș mai vrea să menționez și să-mi amintesc anii de frig și lipsuri ai comunismului.
Ne îndreptam cu toții spre un viitor neprevăzut, aproape cenușiu, profesorii ne tot spuneau să învățam foarte bine mai ales la obiectele admiterii la facultate. Știam că locuri erau foarte puține: toți optam pentru istorie, literatură, limbi străine unde erau cate 12 candidați pentru un loc.
Nu a fost să fie nici pentru mine să intru din prima la facultate, așa că m-am întors acasă, în satul natal, unde părinții erau bucuroși că “nu mai locuiam printre străini”.
Șutul cu ratarea admiterii a fost un pas înainte deoarece la scurt timp norocul mi-a surâs și la nici 19 ani eram secretară și apoi bibliotecară într-o instituție școlară, unde am lucrat 14 ani. Am preluat o bibliotecă și apoi alta și le-am organizat singură de la 0.
Au fost ani frumoși cu multe satisfacții alături de copii buni, inteligenți, talentați, curioși dar și dornici de a fi luați în serios și să-și petreacă altfel timpul liber. Am organizat împreună cu ei diferite activități ca să-i atrag și pe alți copii cât mai mult aproape de cărți.
Cercul “Prietenii bibliotecii” era un cuibușor unde se legau prietenii, recitam și cântam pe versurile poeților, ca la cenaclu, aveam discuții despre scriitorii de altă dată și viață lor boema, am mers în excursie cu copiii, pe urmele lui Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Otilia Cazimir. Am avut și o mică piesă de teatru după o lucrare nu prea cunoscută a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, pe care au descoperit-o copiii, au învățat rolurile și am avut un mic spectacol de Ziua Copilului.
Am scos o revistă școlară, “Articolele X”, nume tot de elevi ales… Oh ce vremuri!
La un moment dat am vrut să schimb de tot acest stil de viață, generațiile de copii cu care avusesem multe activități frumoase, deja erau la facultate, eu mă simțeam tot mai singură printre rafturile mari cu cărți, iar visul meu era să locuiesc în orașul studenției mele, Iași.
Dorința mi s-a împlinit. Am făcut reconversia profesională 180 de grade și am lucrat în vânzări până în anul 2012. A fost o experiență foarte benefică pentru mine, deși tare greu mi-a fost la început... Am depășit provocările cu bine și în toate locurile unde am fost am făcut tot posibilul să-mi fac cel mai bine treaba.
Și acum am rămas prietenă buna cu mulți dintre foștii clienți de la Transilvania General Import Export, unde am lucrat zece ani. Îmi saltă inima de bucurie când mă recunosc, după atâția ani, și vorbim ca și cum nu ne-am revăzut de ieri. Iar foștii colegi de breaslă mă știu și acum de "blonda de la Frutti Fresh".
La una dintre firmele în care am lucrat, am reușit să câștig locul I pe țară ca și cel mai bun “team coordinator” la #KamisCondimente. O companie care mi-a rămas mult la suflet, dar de care m-am despărțit în plina glorie.
Au fost experiențe cu multe suișuri dar și coborâșuri după cum vedeți.
Totul a fost ca să ajung într-un loc magic, un colț cu multă verdeață și vegetație în jur. Aici este ținutul unde am putut să-mi pun în aplicare visurile și dorințele din copilărie.
Mai întâi am cules plăntuțe de pe malul marii și din grădini cu pământ curat, apoi le-am amestecat cu unturi și uleiuri vegetale, ceară de albine și alte igrediente și am creat săpunul de casă mult dorit, balsamuri, loțiuni, unguente și odorizante naturale.
Așa am început să devin cunoscută și încurajată de prieteni și comunitatea locală.
Am cercetat, studiat și probat singură mult timp. A fost un lucru foarte plăcut, dar mereu îmi doream un grup, un mentor, pe cineva care să mă ajute, să am cu cine discuta pe același subiect și același hobby.
După ce mi-am definitivat CURSUL DE COSMETICĂ NATURISTĂ, în 2018, în urma căruia am devenit cosmetician - modul tratamente cosmetice naturiste, am prins mult mai mult curaj și încredere în mine.
Ajunsă acasă, am combinat creativitatea cu știința și experiența date de cunoștințele acumulate de-a lungul timpului dar și cu ceea ce am învățat la curs.
Mi-am cumpărat unturi și uleiuri provenite doar din agricultura organică, am macerat plantele culese de mine sau cumpărate de la magazinele naturiste și am preparat cu mult drag și pasiune săpunuri, creme, loțiuni, balsamuri, unguente remedii, deodorante, șampoane, odorizante de camera, ce mai… de toate pentru igiena noastră personală și nu numai.
Am ajutat și am mărturii aproape zilnice de la oameni cu pielea foarte uscată, părul deteriorat, tenul afectat etc. Îmi spun că produsele mele le priesc și simt o mare bucurie când primesc pachete de la mine.
Dar momentul 0 știi care a fost?
Când mâinile mele erau aspre, crăpate și pielea de pe corp era prea uscata și nu mai știam ce fel de creme să mai folosesc. Cheltuiam foarte mult pe geluri de duș și creme de corp, simțeam că dau bani degeaba și că niciun produs nu-și mai făcea efectul.
Am folosit chiar un unguent prescris de dermatolog, ce mi-a rezolvat problema doar pe moment, apoi am devenit dependentă de o anumită substanță din acel medicament, după care a revenit dermatita mult mai agresivă.
Atunci am spus STOP cosmeticalelor din magazin și unguentelor din farmacii!
Am reușit să fac mii de săpunuri, fel de fel de rețete, săpunuri cu produse apicole sau cu lapte de capră, colorate cu pudre din plante sau fructe și semințe uscate și parfumate cu uleiuri esențiale și ape florale.
Parfumul și culoarea produselor create de mine sunt date exclusiv de ingredientele folosite. Simt o mare plăcere și relaxare atunci când decorez săpunul și am o tehnica ce-mi aparține, este un mic secret, încă.
A fost o întreagă și minunată aventură dar acum mi-am înțeles misiunea: îi ajut pe oameni cu produsele create de mine dar și încurajez mulți producători și artizani să-și realizeze visul.
